Dacă politica românească ar fi un film de science-fiction, personajele noastre ar fi niște roboți dacici, construiți din piese de schimb vechi și cu un software care încearcă să copieze ce văd la americani și ruși. Iată o cronologie satirică și batjocoritoare a celor mai recente evenimente, în care îi vedem pe „ai noștri” cum se zbătuie să pară relevanți pe scena globală.
Gigi Becali: „Sper că Dumnezeu să ne apere!” (sau cum să copiezi stilul lui Trump)
Gigi Becali, omul care ne-a învățat că „banii nu sunt totul” (dar ajută), a anunțat că vrea să candideze la președinția României. Declarația lui a fost una tipic trumpistă: „Sper că Dumnezeu să ne apere!”. Între timp, lumea s-a întrebat dacă Dumnezeu are timp și de politica românească, având în vedere că are de rezolvat și alte crize globale.
Becali, care pare să fie un fel de Trump local, își dorește să facă „o țară ca afară”. Dar, spre deosebire de Trump, care avea turnuri de aur, Becali are doar o vilă în Spania și câteva cai de curse. În plus, în loc să construiască un zid, el promite să construiască biserici. Poate că asta e versiunea noastră de „Make Romania Great Again”.
Între timp, Becali continuă să se roage, deși lumea se întreabă dacă Dumnezeu nu cumva ar prefera să stea departe de politica noastră.
Crin Antonescu: „Politician de primă mână, găsit prin dulap”
Crin Antonescu reapare periodic ca o fantomă a trecutului. Recent, a spus: „După așa ceva, nu-ți revii niciodată”, referindu-se la moartea primei soții acum două decenii. O tragedie pe care a transformat-o în reflecție publică, deși unii cred că folosește momentul pentru atenție.
Antonescu e genul care a avut șansa să schimbe ceva, dar a ales să stea pe margine. A inventat roata, dar a uitat să o folosească. În loc să acționeze, reflectă și spune lucruri profunde care nu duc nicăieri.
El încearcă să semene cu Putin, care apare și dispare după bunul plac, dar fără urs sau armată. Are doar un dulap din care iese când are nevoie de atenție.
Ilie Bolojan: „Instrumente democratice” (sau cum să fii un Elon Musk local)
Antonescu rămâne o relicvă fascinantă, un ecou al unui trecut uitat. Poate într-o zi va reveni cu un plan măreț, dar până atunci, e doar o amintire care refuză să dispară.
Ilie Bolojan, președintele interimar care pare să fie un fel de Elon Musk al politicii românești (doar că fără rachete și mașini electrice), a vorbit despre anularea alegerilor prezidențiale. Declarația lui a fost una tipic tehnică: „A fost o situație excepțională gestionată cu instrumente democratice”.
Lumea a rămas uimită de această frază, care sună ca și cum ar fi extrasă dintr-un manual de robotică pentru începători. Între timp, Bolojan continuă să folosească „instrumente democratice” pentru a gestiona situații excepționale, deși uneori pare că ar avea nevoie de un upgrade la software.
Poate că ar trebui să-l contacteze pe Musk pentru o baterie mai bună sau un sistem de operare mai rapid. Până atunci, Bolojan rămâne un robot dacic care încearcă să facă față unui sistem care se blochează la fiecare cinci minute.
Călin Georgescu: Steagul Rusiei și Piața Victoriei (sau cum să fii un Putin local)
Călin Georgescu, omul care a apărut în Piața Victoriei cu un steag al Rusiei, pare să fie un fel de Putin local. Sustinătoarea lui a declarat că a făcut asta „fără frică”, deși lumea s-a întrebat dacă nu cumva ar trebui să fie puțin mai fricoasă, având în vedere contextul geopolitic actual.
Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale controversate, a reușit să atragă atenția asupra sa, deși majoritatea oamenilor au rămas mai confuzi decât înainte. Între timp, Becali continua să se roage, Antonescu să reflecteze, iar Bolojan să folosească „instrumente democratice”.
Și totuși, Georgescu rămâne un personaj enigmatic: un fel de Putin fără putere, care flutură steaguri și speră că lumea va uita de Piața Victoriei.
Alegeri prezidențiale 2025: Becali vs. Simion vs. Georgescu (Musk, Trump și Putin ai noștri)
În final, ajungem la alegerile prezidențiale din 2025, unde Gigi Becali, George Simion și Călin Georgescu par să fie principalele stele ale show-ului. Becali promite că va face „o țară ca afară”, Simion vorbește despre „valorile naționale”, iar Georgescu… bine, Georgescu flutură steaguri și speră că lumea va uita de Piața Victoriei.
Între timp, Crin Antonescu se întreabă dacă merită să revină în politică, iar Ilie Bolojan continuă să folosească „instrumente democratice” pentru a gestiona situații excepționale.
Concluzie: Roboți dacici în căutare de upgrade
Așadar, politica românească continuă să ne ofere momente de amuzament, confuzie și uimire. Între Dumnezeu, steaguri și instrumente democratice, personajele noastre preferate ne țin pe jar. Și dacă vă întrebați cum se va termina totul, răspunsul este simplu: nu se va termina. Este doar un nou episod din serialul nostru preferat: „România: Roboți dacici în căutare de upgrade”.
